Starea
pădurilor, tăierile ilegale, starea
industriei lemnului, inițierea
unor politici publice cu priorități de finanțare prin Planul
Național Strategic 2021-2027 au
fost subiectele principale dezbătute la
cea dea treia editie a Forumului
Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, desfășurat la București pe
data de 5 decembrie 2019.
Raportul
Fordaq pus la dispoziția participanților la
acest eveniment arată că seceta și temperaturile crescute au afectat
în ultimii trei ani
suprafețe mari de păduri
în Europa, cu rezultat
în creșterea numărului de incendii
în țările sudice – Portugalia, Spania, Grecia. În țările din Europa Centrală –
Cehia, Slovacia, Austria,
Germania – arboretele de
rășinoase au fost destabilizate de secetă pe
suprafețe mari și ulterior
au devenit vulnerabile la atacurile gândacilor de scoarță, factori cumulați care
au condus la uscări în masă. În Cehia,
70% din pădurile de rășinoase sunt afectate de uscare, iar în Germania
125.000 ha sunt afectate de uscare în masa, numai în 2018. Cumulat cu
doborâturile de vânt în urma furtunilor din Italia, volumul de masă lemnoasă în
urma acestor fenomene este de aproximativ
100.000.000 metri cubi în Europa, doar
în 2019.
”Pădurile
României au fost relativ puțin afectate până în prezent de factori biotici
sau abiotici dăunători,
dar este nevoie
de o silvicultură activă pentru
a preveni astfel de evoluții,
este nevoie de executarea
lucrărilor de îngrijire a pădurilor, este nevoie
de un management activ al
succesiunilor de specii din păduri, este nevoie
de finanțare pentru a valorifica și a adăuga valoare
resursei de lemn. Foarte mulți
antreprenori vor să iasă din business, să renunțe la activițățile pe care le au
în industria lemnului și în industria mobilei. Este un lucru care ar trebui să dea
din ce în ce mai mult de gândit. Pe baza informațiilor date de Institutul
Național de Statistică, pe indicii producției industriale, înregistrăm o
scădere de 8% anul acesta în industria mobilei și de 5% în industria de
prelucrare primară a lemnului. Avem un trend de creștere a importurilor de
mobilă, o creștere a importurilor de cherestea, o creștere foarte mare a
importurilor de lemn rotund. Dincolo de discuțiile oarecum artificiale din
spațiul public, în sector s-a instalat o stare, pe care nu aș evita să o numesc
de criză, care este în plină evoluție”, a menționat Cătălin Tobescu,
reprezentantul Comunității Forestierilor din România.
Legat de
starea pădurilor s-a arătat în
dezbaterile inițiate în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și
Economiei Verzi, că se poate spune că
starea pădurilor din România este bună,
conform datelor de ansamblu ale
Inventarului Forestier Național,
iar cifra de “lemn
dispărut” dată de același IFN trebuie înțeleasă și explicitată. Diferenţa faţă de volumul
comercial raportat de administraţiile silvice este asimilată automat, în mod
greşit, tăierilor ilegale. Inventarul Forestier Național ne spune că suprafaţa
pădurilor din România nu a scăzut, în niciun caz! Vorbim despre circa 7 (șapte)
milioane de hectare şi conform IFN exploatăm, recoltăm mai puţină masă lemnoasă
decât creşterea pădurii. Avem 58 de milioane de metri cubi creştere a pădurii şi recoltăm 38 de
milioane de metri cubi.
Dacă luăm ca exemplu Germania,
„volumul dispărut” însumează 9,8 mc/an/hectar, volumul de lemn mort, tăiat şi
nerecoltat variază de la 1 mc/an/hectar la 2,8 mc/an/hectar. Diferenţa dintre
„volumul dispărut” din păduri în Germania raportat la inventarul forestier şi
volumul exploatat este de aproximativ 19 milioane mc.
În România, volumul de „lemn
dispărut” în Inventarul Forestier Naţional este de 38,6 milioane mc, volum care
raportat la suprafaţa de 7 (șapte) milioane de hectare de păduri evaluate, dă
un indice de recoltare de 5,5 mc/an/hectar, comparativ cu 9,8 mc/an/hectar în
Germania, ceea ce arată gradul redus de intensivitate al recoltării de masă
lemnoasă în România. Dacă luăm în calcul şi toleranţa cifrei de 38,6 milioane
mc dată de IFN (4,75%), marja „tăierilor ilegale” calculate se reduce şi mai
mult. În plus, în toate țările datele
IFN au evidențiat
o zonă de autoconsum al proprietarilor de păduri de
lemn de foc,
autoconsum pe care îl estimăm și în România ca
fiind ridicat, în condițiile în care vorbim de
800.000 de mici proprietari de păduri și 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn.
„Să privim Inventarul Forestier
Naţional în ansamblu, nu să scoatem o singură cifră și să lăsăm loc unor
interpretări. Datele oficiale demonstrează că raportul de creştere a pădurii şi
ceea ce recoltăm, în jur de 65%, evident că este sustenabil. Aş mai aduce în
discuţie şi faptul că suprafeţele neregenerate din fondul forestier se situează
la nivelul a 60.000 de hectare, tot conform datelor Inventarului Naţional
Forestier. Şi acolo unde au existat tăieri ilegale şi tăieri rase în România nu
s-a schimbat destinaţia terenurilor forestiere. Deci, suprafaţa pădurilor nu a
scăzut, suprafeţele care au fost tăiate la ras, de-a lungul timpului, s-au
regenerat. Cine trece astăzi, de exemplu, prin Borşa vede păduri tinere.
Discuția legată de domeniul
pădurilor trebuie să ia în calcul
doua aspect importante: cum gestionăm
pădurile durabil și sustenabil, în
contextul provocărilor date de
schimbările climatice și cum
valorificăm cât mai bine resursa de lemn – o
resursă regenerabilă – pentru a crea plus valoare și dezvoltare mai
ales în zona rurală” – a mai completat
Cătălin Tobescu, reprezentantul Comunității Forestierilor din România.
Forumul Pădurilor, Industriei
Lemnului și Economiei Verzi 2019 este organizat anual de Fordaq România, cu
sprijinul Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale, eveniment susținut de Patronatul Investitorilor
Autohtoni din România – PIAROM, Coaliția pentru
Libertatea Comunicării și Comerțului și Bursa Romană de Afaceri. Evenimentul a reușit să
reunească la aceeași masa de discuții proprietarii și administratorii de păduri
din toată țara, producătorii de mobilă, organizațiile de mediu, asociațiile
forestierilor și reprezentanții instituțiilor statului.
