Blestemul pădurii. Campania vrăjitoarelor

(de Romeo Chiriac)

Scribii medievali își protejau cărţile de hoţi prin mici texte ce conțineau blesteme inserate în mansucrise.

„Cel ce va fura cartea să piară de sabia blestemului” sau “Cine va îndrăzni să fure această carte să aibă parte de o moarte cruntă. Să-l ardă focul și să cadă la pat bolnav. Să fie tras pe roată și spînzurat”, sunt doar câteva din blestemele îndreptate împotriva hoţilor.

Ori, cum bine se știe, hârtia pentru cărți se face din copacii pădurilor.
În acest context, cartea nu poate avea un preţ în bani, reprezentând o comoară inestimabilă!

Pentru mulți oameni, pădurea reprezintă un spațiu al nostalgiei, simbolul liniștii și al naturii neatinse. Însă pentru unii dintre români pădurea reprezintă doar o sursă de venit ilicit.

Șase hectare de pădure dispar în fiecare oră de pe harta României — prin tăieri cu sau fără acte. La fiecare copac tăiat legal, altul este doborât ilegal de aproape un deceniu. Anual, pierdem fără urmă 20 milioane de metri cubi de lemn din pădurile României (inclusiv din cele seculare), ceea ce se traduce printr-un prejudiciu de peste 5 miliarde de lei (0,6% din PIB-ul României), fără a pune la socoteală consecințele sociale și ecologice în plină criză climatică.

Se pare că blestemul scribilor îndreptat împotriva hoților de cărți nu a pierit, astfel că Greenpeace lansează o campanie inspirată în care ia atitudine în fața indiferenței și complicității autorităților din România privind tăierile ilegale de păduri.

În spotul “Blestem de bine“, cei de la Greenpeace România au apelat la o vrăjitoare, care le cere autorităților să rezolve urgent problema tăierilor ilegale și aruncă blestem asupra celor care exploatează abuziv pădurile.

Greenpeace România își propune prin această campanie să pună presiune pe Ministerul Apelor și Pădurilor pentru modernizarea urgentă a SUMAL (Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase), care reprezintă soluția tehnologică de secol XXI pentru supravegherea automată și incoruptibilă a codrilor României. Aproximativ 50.000 de oameni au semnat o petiție în acest sens.