România, pe locul 38 în lume în ceea ce priveşte securitatea alimentară

România s-a situat în anul 2019 pe poziţia a 38-a la nivel global, în ceea ce priveşte securitatea alimentară, cu un scor total de 70,2 puncte, arată raportul Global Food Security Index 2019 – GFSI (Indicele Global al Securităţii Alimentare), realizat de The Economist Intelligence Unit și sponsorizat de Corteva Agriscience.

„Indicele global de securitate alimentară este o evaluare cuprinzătoare a stării securității alimentare globale. Indicele privește, dincolo de simpla măsurare a nivelului foametei, la factorii care stau la baza insecurității alimentare”, se arată în raport.

Autorii explică faptul că cele trei criterii de bază folosite pentru a analiza securitatea alimentară sunt:

– „Accesibilitate economică”- Oamenii au nivel satisfăcător al accesului din punct de vedere economic la alimente?

-„Disponibilitatea hranei” – Oamenii au au nivel satisfăcător al accesului din punct de vedere fizic la alimente?

– „Calitatea şi siguranţa alimentelor”- Sunt îndeplinite necesitățile nutriționale și dietetice pentru a asigura oamenilor o viață activă și sănătoasă?

În ediția din acest an a clasamentului a fost introdus un criteriu suplimentar – „Resurse naturale și rezistență”, care arată modul în care riscurile corelate cu clima și epuizarea resurselor naturale pot reprezenta o amenințare la adresa securității alimentare globale, au adăugat autorii raportului.

„Resurse naturale și rezistență” – Cât de rezistent este sistemul alimentar în fața riscurilor climatice și cele ce privesc resursele naturale?

În clasament, România se află după ţări precum Israel (locul 18), Arabia Saudită (locul 30), Ungaria (locul 34), China (locul 35), Belarus (locul 36) Argentina (locul 37), dar înaintea unor state precum Brazilia (locul 39), Turcia (locul 41), Rusia (locul 42), Slovacia (locul 47) Bulgaria (locul 51), Serbia (locul 61) sau Ucraina (locul 76). Republica Moldova nu a fost inclusă în acest studiu.

În funcție de cele patru criterii analizate România a obţinut cel mai bun punctaj la categoriile „Resurse naturale și rezistență” (locul 34) și „Accesibilitate economică” (locul 34), apoi la „Disponibilitatea hranei” (locul 36) și „Calitatea şi siguranţa alimentelor” (locul 52 în lume).

Printre punctele pozitive ale României în ceea ce privește securitatea alimentară se numără existenţa unor politici solide privind siguranţa alimentară, accesul la surse de finanţare pentru fermieri și nivelul scăzut al risipei de alimente. Pe de altă parte, raportul identifică o serie de probleme cu care se confruntă România, printre care volatilitatea producției agricole, corupție și starea infrastructurii agricole.

În ceea ce privește situația la nivel global, autorii constată că datele indică faptul că „aproape fiecare țară are un lanț de aprovizionare cu hrană suficient pentru a răspunde necesităților populației sale … totuși, în mai mult de o treime din țările din index, 10% sau mai mult din populație este subnutrită”.

În aproape un sfert din cele 113 țări incluse în studiu, mai mult de 20% din populație trăiește sub pragul sărăciei pentru țările cu venituri medii sau mici.

Există lacune și în ceea ce privește calitatea nutrițională a hranei, fiind înregistrate deficiențe semnificative de vitamine și minerale esențiale.

Singapore și Irlanda s-au clasat pentru al doilea an consecutiv pe primele două locuri, iar Statele Unite au ocupat poziția a treia. La polul opus se situează Yemen, Burundi și Venezuela.

Raportul avertizează că viitorul agriculturii depinde de situația resurselor naturale, acest domeniu având însă și un impact semnificativ asupra mediului înconjurător și consumului de resurse naturale.

Datele arată că producția de alimente generează până la 30% din emisiile de gaze cu efect de seră și este responsabilă de 70% din consumul de apă dulce.

De asemenea, sistemul alimentar este în mod acut vulnerabil la volatilitatea mediului, situație exacerbată de impactul agriculturii.

Potrivit unui unei meta-analize realizate pe baza studiilor efectuate în 53 de țări în curs de dezvoltare între 2006 și 2016, agricultura a suportat 23% din toate pagubele și pierderile cauzate de dezastre naturale, în primul rând secete, urmate de furtuni și inundații.

Mai mult, pe termen lung, temperaturile mai ridicate și vremea mai uscată, condiții cauzate de schimbările climatice, vor reduce producțiile de culturi precum porumb, grâu și orz.

Schimbările climatice vor afectează și calitatea și siguranța alimentelor, lucru ce va duce, de exemplu, la producția de toxine în culturi și degradarea valorii nutriționale a alimentelor cultivate.